Astrologia este una dintre cheile metafizicii. Poziţia sa în cadrul ştiintelor oculte este extrem de importantă. Prin intermediul astrologiei se pot înţelege multe aspecte ale hermetismului, deci, implicit şi ale aplicaţiei practice a filosofiei hermetice – alchimia. Prin echivalenţa între planetele şi semnele astrologice cu lamelele majore din TAROT, se realizează legătura cu ezoterismul iudaic (Kabbala, Zoharul, etc.). În acelaşi timp, prin implicaţiile sale karmice, astrologia pune în acord ezoterismul occidental cu doctrinele orientale (yoga, budhismul, etc.).

 

Astrologia este o ştiinţă oculta, ale cărei origini sunt mai mult sau mai puţin cunoscute. În mod convenţional se consideră că astrologia provine de la caldeeni. Cunoştinţele despre caldeeni sunt în prezent relativ confuze, nebuloase, dar se ştie cu precizie că egiptenii şi grecii antici au avut contribuţii decisive la sistematizarea astrologiei, aşa cum o cunoaştem astăzi.

 

În domeniul astrologiei, în Evul Mediu au excelat în domeniu Paracelus, Regiomontanus şi faimosul profet Nostradamus.  Acestuia din urma i se atribuie deţinerea unor informaţii oculte extrem de misterioase, chiar a unor documente evreieşti foarte vechi.

Prin multiple schimburi culturale şi spirituale derulate în ultimele decenii, Occidentul a venit în contact cu aceste date ale astrologiei orientale, apărând astfel astrologia karmică occidentală.  Prin ce se deosebeşte astrologia karmică de cea clasică?  În primul rând prin admiterea faptului că înaintea acestei vieţi spiritul nostru a fost de mai multe ori pe Pământ, în numeroase vieţi anterioare.

 

Despre reîncarnare:

“Nimic în univers nu se pierde, totul se transformă; sufletul transmigrează şi, trăgând în jurul său atom cu atom, el îşi reconstruieşte un nou trup.”

Reîncarnarea nu este o credinţă, o teorie sau un subterfugiu psihologic în faţa finalităţii sinistre care este moartea. Ea este un fenomen guvernat de legi precise care ne permit o mai bună înţelegere a drumului pe care îl parcurgem în vieţile noastre succesive.

 

Înţelepţii Orientului afirmă că pentru cunoaşterea adevărului ce se ascunde în noi este necesară asimilarea a trei discipline care nu sunt foarte accesibile Occidentului: concentrarea, contemplaţia şi meditaţia. Numai aşa ne-am putea aminti cine suntem noi cu adevărat şi, într-una dintre etapele acestui demers iniţiatic ne-am putea aminti vieţile noastre anterioare.

 

Vei spune că în urma unor astfel de experienţe ai putea deveni o persoană care reuneşte mai multe identităţi, mai multe personalităţi. Dar oare nu este aţa? Nu simţim de nenumărate ori acele multiple e-uri din noi care deseori ne produc contradicţii în propria fiinţă? Avantajul ar fi însă că ne-am aminti toate aptitudinile trecute şi toate experienţele pe care le-am avut într-o alta viaţă şi am putea avea astfel acces la o memorie colosală care ne-ar putea transforma în supraoameni. În plus, am avea şansa imensă să intuim că dincolo de toate aceste personalităţi care se schimbă de la o viaţă la alta, ceva din noi rămâne întotdeauna neschimbat, acea scânteie luminoasă, Sinele divin care este, de fapt, adevăratul nostru Eu.

 

Ca orice demers ştiintific, şi în cazul reîncarnării există o serie de argumente care pot susţine această teorie milenară. Iată parerea mea:

 

O ordine cu adevărat morală presupune în mod necesar ideea unei vieţi anterioare vieţii actuale. Altfel, nu este posibil de explicat inegalitatea şanselor, diversitatea tulburătoare a situaţiilor morale şi a destinelor individuale. Trebuie admis că faptele bune sau rele dintr-o viaţă anterioară sunt cauza destinului actual al omului. Altfel, aceasta s-ar datora fie întâmplării, fie unui Dumnezeu nedrept… Reîncarnarea este, deci, necesară pentru a da omului o explicaţie satisfăcătoare despre el-însuşi şi despre viaţa pe care o trăieşte.

 

De multe ori, oamenii se întreabă “de ce mi se întâmplă toate astea tocmai mie”? Puţini ştiu însă că nimic nu este întâmplător, totul este o necesitate care are la bază legea universală a karmei.

 

O ordine cu adevărat morala a lumii presupune în mod necesar ideea unei vieţi după această viaţă. Dacă n-ar fi aşa, atunci cum va veni acea recompensă liniştitoare, pe care atâţia oameni o aşteaptă în mod îndreptăţit? Cum se poate ajunge la dezvoltarea perfecţiunii morale a omului, dacă posibilitatea unei alte vieţi nu-i este acordată ? Această doctrină îi permite, deci, omului să oprească tulburarea ordinii mondiale şi, în cele din urmă, să scape de eternul ciclu de renaşteri.

 

Admiţând realitatea reîncarnării, astrologul va căuta în tema natală a unui individ indicii care vorbesc despre profesia şi ţara în care s-au derulat existenţele precedente, aspecte care evidenţiază diferite activităţi mai mult sau mai puţin benefice, glorioase, fericite sau nefericite, consumate în viaţa anterioară. Toate aceste elemente au condus la crearea karmei care urmează să fie depăşită (sau nu!) în existenţa prezentă. În acest fel se descoperă explicaţia multor, dacă nu a tuturor împrejurărilor şi caracteristicilor vieţii actuale.

 

Condiţionările karmei create în nenumăratele vieţi anterioare constituie cheia conjuncturilor prezentului.

Marele Yoghin Paramahansa Yogananda spunea: „Un copil se naşte în ziua şi la ora la care radiaţiile cereşti sunt în armonie matematică cu karma sa individuală. Horoscopul este un portret ce dezvaluie şi revelează inalterabilul său trecut şi probabilele sale rezultate viitoare.”

După cum precizează Yogananda, naşterea oricărui individ, inclusiv momentul naşterii, nu sunt de loc întâmplătoare. Determinarea matematică despre care vorbeşte Yogananda se datorează concordanţei între karma fiecărui individ şi tema astrologică a fiecărei încarnări. Din karma globală a unui spirit se poate anihila doar o parte, iar dacă spiritul are o karmă foarte redusă – fiind deci foarte evoluat spiritual, aproape de obţinerea eliberării finale – o anihilare a întregii karme restante devine posibilă.

 

Modul în care un spirit îşi va „consuma” încărcătura karmică într-o viaţă este stabilit prin liberul său arbitru, de comun acord cu îngerul său păzitor. Prin urmare, fiecare dintre noi ne-am ”ales” înaintea naşterii, când ne aflăm în planul astral, ţara, părinţii profesia, toate reuşitele şi nenorocirile din viaţa aceasta şi acest lucru prin fenomenul de REZONANŢĂ. Astfel, destinul liber ales prin fenomenul de rezonanţă, deşi ameliorabil, este înscris în horoscopul orei noastre de naştere.  Aceasta concordă cu pasajele din „Cartea tibetană a morţilor”, în care se fac recomandări spiritului defunctului pentru a alege cât mai bune condiţii, mai ales din punct de vedere spiritual, pentru viitoarea reîncarnare.

 

Astrologia karmică ofera şi modalităţi concrete de depăşire a diferitelor blocaje şi limitări de natură karmică, ceea ce arată că astrologia karmică are şi un important impact practic, deosebindu-se net de diferite filosofii sterile şi fataliste.

 

Există trei legi de bază care motivează existenţa şi ghidează omul de-a lungul evoluţiei sale:

 

  1. Legea karmei

Legea karmei este acea lege universală care operează asupra tuturor fiinţelor, mai ales prin intermediul dualităţii, cum ar fi, de pildă, durerea şi plăcerea. În conformitate cu această lege, fiecare gând, intenţie, cuvânt sau acţiune, efectuate de corpurile noastre grosiere şi subtile, trebuie să se reîntoarcă la ele. Viaţa este exact ca o oglindă ce reflectă înapoi, spre noi, tot ceea ce noi înşine mai întâi emitem, astfel încât să ne putem vedea, prin oglindire, în ceilalţi din jur.  Dacă facem rău, de asemenea ni se va face rău. Dacă iubim, la fel, vom fi iubiţi. Simplu vorbind, deci, ceea ce facem altora ni se va face, ulterior, în mod proporţional şi nouă.

Cu ajutorul acestei legi învăţăm şi dobândim experienţa de a nu mai greşi. Când suferim, înţelegem cum se simt alţii când noi înşine îi facem să sufere.  Invers, când suntem fericiţi, vedem cum se simt ceilalţi atunci când noi îi facem fericiţi.  Dar, a învăţa prin intermediul legii karmei, este un proces lent şi dureros.

 

  1. Legea Dharmei

Cand o fiinta e evoluat suficient de mult, ea va incepe sa actioneze, in continuare, mai cu seama prin intermediul legii dharmei sau legea datoriei universale. Desi ea continua sa invete prin intermediul legii karmei, totusi ea este foarte interesata sa faca ceea ce este divin si drept, netinand cont daca rezultatele respectivelor actiuni ii vor aduce sau nu un avantaj.  Durerea si placerea nu mai sunt atat de importante pentru ea. Fiinta este atunci motivata de un sens al actiunii juste.

Individul la care predomina simtul datoriei universale sau dharmic este interesat de evolutia tuturor si mai ales de nevoile celorlalti. El este deosebit de interesat in a se manifesta in spiritul legii dharmei, adica a ordinii universale, al armoniei cosmice si al lucrurilor drepte, aici, pe Pamant. Treptat, printr-un accentuat simt al datoriei universale, al adevarului si al actiunii corect infaptuite, el va incepe sa se identifice total cu intregul si intreaga armonie inefabila se va reflecta in el, dandu-i permanent o stare de fericire.

 

  1. Legea Iubirii

In cele din urma fiinta va fi inspirata prin intermediul iubirii cosmice dezinteresate. Aceasta lege, legea iubirii, determina un sentiment euforic al comuniunii si al unitatii intre aspirantul la infinit si lumea ce-l inconjoara. El va inceta atunci sa se mai simta o entitate separata, cu dorinte egoiste.  Astfel el va iubi pe oricine si orice, daruind adesea spontan din inima tot ceea ce ar putea fi de folos cuiva. Actiunile sale nu mai sunt acum motivate de frica sau de dorinta unei plati, precum in cazul legii karmei ori de sentimentul datoriei, ca in cazul legii dharmei. Pur si simplu, aproape ca el nu mai percepe nici o diferenta intre propriile sale nevoi si acelea ale altora.

El nu mai face acum nici un efort pentru a se armoniza cu cei din jur, pentru ca, de acum inainte, pentru el nu mai exista „altii”. Intocmai precum o mama plina de dragoste ofera copilului ei tot ceea ce acesta are nevoie, tot astfel si omul, actionand permanent sub inspiratia legii iubirii, va darui totul, plin de dragoste, lumii.

Aceste legi fundamentale sunt cuprinse, la un loc, in urmatoarele cuvinte ale marelui intelept Satya Sai Baba: ” Amintiti-va mereu ca, atunci cand iubiti intens si detasat o alta persoana, in realitate, va iubiti intens si cu adevarat pe voi insiva, caci voi existati de asemenea in toti. „So Ham”, El sunt Eu, spun yoghinii. Si oricand veti face un rau cuiva, mai devreme sau mai tarziu, voi veti fi aceia care veti suferi, iar cand veti insela pe cineva, voi sunteti – de fapt – cei inselati. Daca nu va veti face datoria divina, folosindu-va la maximum posibilitatile launtrice si inteligenta spre binele si fericirea celorlali si a voastra insiva, atunci trebuie sa stiti ca va inselati amarnic in fata propriului vostru ”Sine Nemuritor”.

Un anumit individ este din punct de vedere astrologic Balanta, Leu sau Varsator daca Soarele este prezent in acel semn in momentul nasterii sale.  Soarele indica personalitatea profunda, constinta individuala, cu motivatiile si dorintele sale milenare.  Putem spune ca alegerea facuta de spirit de a se naste cu Soarele intr-un semn sau altul al zodiacului corespunde dorintei sale celei mai profunde.

Interpretarea karmica a hartii cerului tine de intreg ansamblul temei. Harta cerului individului este este o reflexie a modelului sau karmic, iar tema sa natala ne permite sa-l decodam. Harta cerului reprezinta deci karma, in toate elementele sale.  Exista karma negativa si karma pozitiva, prima fiind rezultatul erorilor diverse comise in precedentele existente, iar a doua fiind rezultatul actelor, sentimentelor, gandurilor care au permis evolutia spirituala a individului.

Karma pozitiva este reprezentata, in special, prin aspectele de sextil si trigon, prin Jupiter si, intr-o oarecare masura, prin Soare si Nodul Nord.

Karma negativa este reprezentata prin aspectele de cuadratura, de inconjunctie si de opozitie, prin Saturn, prin Pluton, prin Lilith (Luna Neagra), prin Nodul Sud si, intr-o oarecare masura, prin Luna si casele a sasea si a douasprezecea.

Capitolele pe care le cuprinde astrograma karmica sunt:

 

  • Notiuni introductive
  • Modele de repartitie planetara gasite in astrograma ta natala si interpretarea lor
  • Tipul predominant de karma in astrograma ta
  • Configuratiile planetare ale astrogramei tale natale si interpretarea acestora
  • Planete neaspectate si semnificatia acestora.
  • Regentii karmici Nord si Sud si karma generata de acestia
  • Interpretarea karmica a pozitiei planetelor in zodii
  • Interpretarea karmica a pozitiei planetelor in case

 

Nota

Acest tip de astrograma se intinde in general de 12-40 pagini, dar in cazul indivizilor cu o karma mai complicata poate fi mai mare.

 

Pret: 0,00 RON